Sincerely, L. Cohen

Nu am vrut sa stau prea aproape de scena, de teama ca ma va dizolva, ca ma va desface in sute de mii de particule care mai apoi sa fie examinate de cei din jur. Muzica lui este un fel de parfum a la Suskind, compusa din trairi, framantari, atitudini umane din care se extrage esenta, cea care pulseaza in fiecare dintre noi si ne dicteaza pasii ce se indreapta cu o precizie uimitoare catre mama, Dumnezeu, un barbat, o femeie, un ideal. La concertul de vineri seara, puteai admira procesul: ascultai muzica, dragostea iti patrundea in organism, in sange, si simteai nevoia sa dai si tu, la randul tau, din ce ai primit, fie sotiei din stanga, fie iubitului, prin telefon, fie inapoi spre scena. O simteai prin toti porii.
La ora 20 a inceput concertul cu slabiciunea mea, “Dance me to the end of love”. A promis ca vor canta tot ce au ei mai bun, asa au si facut. Cu o pauza de 10 minute intre cele doua “acte” ale spectacolului si un bis de 5-6 melodii (numararea melodiilor a trecut intr-un plan secund odata ce emotiile au dat buzna), a ajuns sa cante si sa recite poezie timp de 3 ore si un sfert, la sfarsitul carora s-a adresat publicului cu un discurs despre sufletele noastre, ale romanilor, plin de caldura si intelepciune de mi s-a zbarlit parul pe maini. O diferenta de cateva clase intre vorbele lui si morala ieftina pe care ne-a facut-o Madonna.
Orchestra si cantaretele care i-au acompaniat lirismul au avut parte de prezentari pe masura talentului si dexteritatii de care au dat dovada, de asemenea echipa tehnica si managementul au primit multumiri, gest care mi se pare pe cat de corect si de respectuos din partea lui Leonard Cohen, pe atat de rar intalnit la majoritatea artistilor (aici cred ca e vorba de diferenta artist – vedeta, de fapt).
Poezie impartasita cu modestie…
Multumesc, Suzana, pentru cel mai frumos cadou primit fara nicio ocazie.

P.S.: “Trebuie sa-i apreciem cat sunt in viata…”

Pictures taken by Razvan Leucea.

later edit: setlist – 1) Dance Me To End Of Love
2) The Future
3) Ain’t No Cure For Love
4) Bird On The Wire
5) Everybody Knows
6) In My Secret Life
7) Who By Fire
Hey, That’s No Way To Say Goodbye
9) Lover Lover Lover
10) Waiting For The Miracle
11) The Flood (poezie)
12) Anthem

(pauza 20 de minute)
13) Tower Of Song
14) Suzanne
15) Sisters Of Mercy
16) The Gipsy’s Wife
17) The Partisan
18) Boogie Street
19) Hallelujah
20) I’m Your Man
21) Take This Waltz

(bis 1)
22) So Long Marianne
23) First We Take Manhattan
24) Famous Blue Raincoat
25) If It Be Your Will
26) Closing Time

(bis 2)
27) I Tried To Leave You
28) Whither Thou Goest

discursul final: “To you friends, who kept my songs alive all these years – my deep gratitude! It is a great honour to play for you. You’ve been through so much, you know so much of the human spirit, where it can thrive and where it can fall. It is an honour to play for heart like your, to be accepted by you. So we don’t know when we will pass this way again, friends. Until then, may you fall on the side of luck, may you be surrounded by friends. And if this is not your luck, may the blessings find you in your solitude. We are deeply greateful for the hospitality that you’ve shown us this evening”.

sursa aici.

Michael Jackson Flashmob: Bucharest. August 29, 2009

Rehearsals:

The actual performances:

Aceasta mobilizare demonstreaza nu numai respectul si admiratia celor implicati fata de mostenirea artistica lasata de Michael Jackson; nu este doar un alt omagiu printre sutele, miile facute in toata lumea. Este replica data celor care au de oferit numai scepticism si critici la adresa initiativelor si posibilitatilor in Romania. “Cum sa faci asta in Romania?”, “n-ai cu cine, dom’le”, “degeaba incerci, nu schimbi nimic”. Cu o astfel de mentalitate si lipsa de incredere nu schimbi nimic, intr-adevar! Dar uite ca in doar cateva ore adunate s-a conturat in Bucuresti un proiect de suflet, ridicat prin profesionalism, seriozitate, entuziasm, energie, dedicare, spirit de echipa si mult bun simt care ne-a facut cel putin pe noi, participantii, sa invatam ce inseamna sa te implici trup si suflet: castigul este colosal. In primul rand, datorita dansului in sine, antrenament fizic care-ti solicita tot corpul de iti simti muschii incinsi ca niste carbuni, unul cate unul, si care ajunge sa iasa armonios din tine, in ritmul muzicii. Melodia capata noi dimensiuni datorita miscarilor asociate cu fiecare bataie si, mai apoi, datorita spatiilor neconventionale in care este ascultata: in Gara de Nord, in Mall Plaza si pe Magheru. In al doilea rand, datorita relatiei care se dezvolta intre dansatori, intre coregrafi si dansatorii amatori, intre trecatori si dansatori. Complicitatea, solidaritatea, impartasirea bucuriei, emotiilor, ajutorul reciproc, increderea, elementul surpriza (trecerea pe nesimtite de la simplu civil la dansator) – sunt elemente indispensabile oricarei activitati de lucru in echipa, chit ca faci un proiect pentru serviciu sau organizezi o petrecere cu prietenii. Nu este usor sa faci parte dintr-un grup de 150 de oameni, si nici atat sa-i conduci; de aceea se recomanda un coordonator cu multa rabdare, respect pentru toti membrii grupului, umor, disciplina si, nu in ultimul rand, care sa creada cu tarie in ceea ce face. Adica o recomand pe Judith
In al treilea rand, si ultimul pentru aceasta seara, castigi respectul fata de tine facand parte dintr-un asemenea proiect, dar si recunoasterea celor de la Rolling Stone a reusitei. Arata bine Bucharest acolo, nu-i asa? Si-alta data, si-alta data, o s-o facem…